Pagini

duminică, 14 aprilie 2013

Umbrele trecutului - Linda Howard



   Umbrele trecutului (titlul in engleza Shades of Twilight) nu este prima carte scrisa de Linda Howard pe care o citesc si sper ca nici ultima (aviz editurilor:)), iar pana acum nu m-a dezamagit. Daca in cazul altei autoare care scrie cam in acelasi gen, si pe care o ador, am mai intalnit si rateuri (am observat asta doar la cartile ei de inceput),
din partea L.Howard nu am primit nicio dezamagire (bine nu au fost traduse la fel de multe carti, dar parca am un sentiment ca nici nu o va face).
   Ce-mi place la ea este stilul in care isi creioneaza personajele masculine, dure, hotarate iar cand "au pata pusa" nu-i mai intoarce nimeni din drum, pentru ei nu exista "pai stai sa vezi ca...."; "nu vreau sa simt asta...".
   De data aceasta avem de-a face cu o poveste incalcita, greselile altora din trecut afecteaza viata personajelor in prezent, alegeri proaste si decizii pripite luate pentru ca la asta se asteptau toti ceilalti.
   Roanna Davenport a ramas orfana la varsta de 7 ani, un copil sensibil care se simte marginalizat datorita neindemanarii si aspectului ei, vede in varul sau Webb eroul salvator, pentru ca era singurul pe umarul caruia putea plange si o asculta fara sa o judece. Il iubea, la inceput o dragoste inocenta de copil, apoi o iubire adolescentina iar in final iubirea unei femei. In schimb verisoara sa  Jessie, care isi pierduse mama in acelasi accident in care decedasera parintii Roannei,  pe cat era de frumoasa pe atat era de rautacioasa, un suflet gaunos si intunecat, dar care stia sa manevreze persoanele din jur, sa intoarca toate situatiile in favoarea sa, iar "oalele sa se sparga" in capul Roannei, era un copil din flori, mama ei nu spusese niciodata cine-i era tata si probabil ca acest lucru a contribuit la formarea caracterului sau. O ura pe Roanna pentru ca vazuse in ea lumina, spiritul cald si liber, frumusetea pura a inocentei.
   Webb nu era un Tallant, era nepotul fratelui preferat al Lucindei, bunica Roannei, numit  Mostenitorul pentru ca Lucinda il alesese ca unic beneficiar si succesor al tuturor afacerilor sale.
   Peste cativa ani Webb ajunge sa se casatoreasca cu Jessie, printesa de la Davenport, dar casnicia lor nu mergea prea bine pentru ca acesta nu putea fi manevrat asa cum si-ar fi dorit Jessie, iar toanele acesteia il aduceau la disperare.
   Situatia se complica intr-o seara cand Jessie il descopera in bucatarie pe Webb sarutand-o pe adolescenta Roanna, urmeaza circul, o cearta infernala la finalul careia Webb solicita divortul si pleaca nervos. Dar tarziu in noapte Roanna o descopera pe Jessie moarta. Urmeaza o intreaga nebunie de invinuiri, respingeri si datorita mai multor factori dupa inmormantare Webb paraseste Davenport, renuntand la mostenire.
   Acum, dupa zece ani Lucinda o trimite pe Roanna in Arizona sa-l aduca inapoi pe Webb, adevaratul mostenitor de la Davenport.
   Intalnirea dintre cei doi se lasa cu scantei. Tanarul de 24 de ani s-a transformat intre timp intr-un barbat dur pregatit sa cucereasca lumea, iar Roanna intr-o tanara frumoasa, stilata, dar inchisa in ea, spiritul ei liber fusese invins. Webb accepta intoarcera doar daca Roanna ii va oferi ceea ce toata lumea credea ca primise in urma cu zece ani in bucatarie. Si ce-l uimeste si mai mult este ca Roanna nu-l refuza..
   Intoarcerea acasa a lui Webb rascoleste din nou trecutul iar un ucigas din umbra vrea razbunare. Oare este ucigasul lui Jessie?
   Mi-a placut mult determinarea lui Webb de a aduce din nou zambetul pe fata Roannei -pentru ca ea nu mai zambise de 10 ani, inclusiv stradania lui de a se purta ca un cavaler si de a-i readuce la lumina spiritul liber.
   Itele incalcite va las sa le descoperiti si descurcati singuri, eu declar spasit ca de data aceasta instinctul meu de detectiv nu a fost breaz deloc, nu am descoperit criminalul Jessicai, a fost un fel de: il cautam prin padure si el era pe campii :). Pfiu, e clar, de data asta nu primeste nicio medalie de merit.

2 comentarii:

  1. Aceasta carte este favorita mea din cele traduse pana acum in Romania. Regret ca nu le pot citi si in alte limbi straine, asa sigur as ajunge sa ma bucur de stilul autoarei. Cartea e atat de realista si de frumos conturata incat este imposibil sa nu o adori pe Roanna si sa nu-ti doresti sa se intample o minune si Webb sa-i raspunda la sentimente. Jessie isi merita soarta, pacat insa ca are un final tragic, dar cred ca nu se putea altfel. Criminalul l-am cautat cu lupa si m-am gandit la toate variantele, dar nici ca visam la asemenea final.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Fiecare carte a Lindei Howard are farmecul ei aparte. Stie sa puncteze bine ceea ce vrea sa transmita. Pacat ca la noi au fost traduse doar cateva din romanele ei, daca stau sa ma gandesc cred ca pot sa le numar pe degete. Si are o lista atat de bogata de romane.......

      Ștergere